” Cum se poate schimba “culoarea” unei zile? Te poti vindeca scriind in chiar clipa in care iti este cel mai greu? Pot eu schimba tonul acestei zile scriind ce scriu acum, pur si simplu scriind?
Sa mai raman agatat de cuvinte ― inca o propozitie, si apoi inca una ― cu speranta ca ele ma vor scoate la mal din acest inec in dezgustul de mine?
Daca imi spun asta, daca imi scriu, ma ajut oare? Si apoi cum poti scrie in timp ce iti vine sa te ascunzi si sa dispari? Cat timp se poate prelungi acest exercitiu pe fond de lehamite continua, cu un nod in git, cu respiratia nedusa pina la capat, cu gustul asta mizerabil de iasca si lesie?
Duminicile dupa-amiaza… Toate zilele in in-suportabilul dupa-amiezei lor… Panica uritului care ma cuprinde la caderea zilei… Nimic din ce ai putea face sa nu te atraga: nici sa te ridici din fotoliu, nici sa ramii, nici sa citesti, nici sa dormi, nici sa maninci, nici sa vorbesti, nici sa mergi. Cam la atit se reduc posibilitatile noastre.
Ramine, doar, tentatia vaga de a te aseza in pat, cu genunchii la gura, pliat in tine ca inainte de a fi fost expulzat in existenta, foetus recucerit, renascut din valul de greata care te impinge incet catre tarmul pre-inceputului tau.
Nu este acesta modul cel mai simplu de a disparea, prin retrogradare, prin gindul ca ai putea sa iesi din camera vietii prin chiar usa pe care ai intrat in ea?”
VN:F [1.9.3_1094]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
VN:F [1.9.3_1094]